Bacul – examen, mascarada sau prostitutie? – III

Deja, dupa 4 zile de pauza de internet si, implicit, de blog, m-am detasat de tot ce voiam sa scriu… Impartasesc parerea pesimista a lui Mircea Badea ca societatea romaneasca este bolnava. Bacul si situatia generala din invatamant sunt un simptom al acestei boli, simptom pe care multi prefera sa il ignore:

– profesorii, directiunile care au interesul de a-si pastra numele sau re-numele nepatate (o promovabilitate de 20 sau chiar de 50% ar bate la ochi, ar atrage dupa sine inspectii, rapoarte etc.). Si apoi, cine s-ar mai inscrie la o astfel de scoala?

– parintii care isi cocolosesc copiii si in loc sa ii invete sa fie corecti si buni in tot ce fac le incurajeaza slabiciunile, fiind si ei probabil influentati de mediul in care cartea si scoala nu mai sunt atat de apreciate ca altadata si

– last but not least, elevii care au ajuns sa perceapa copiatul ca pe ceva normal si justificat.

Mai adaug si ideea ca cei mai multi dintre profesori se considera simpli functionari, blazati, asteptand ziua de salariu, si tabloul este complet.

Mi-am cenzurat de cateva ori impulsul de a povesti despre dezamagirea mea de saptamana trecuta, dar uite ca pana la urma nu ma pot abtine: impreuna cu o suta si ceva de profesori am urmat cursuri de perfectionare la facultate. Mobile care sunau si de 3 ori intr-un minut, ambalaje parasite pe unde se nimerea… m-au facut sa ma gandesc la exemplul pe care il pot da cei de la catedra.

RSS 2.0 | Trackback | Comment

Adresa de mail:  Aboneaza-ma  

4 Responses to “Bacul – examen, mascarada sau prostitutie? – III”

  1. wellcome to reality

    nici n-am cuvinte. e evident ce spui tu, e cristal cand esti in interior. dar solutiile se claseaza intre ridicol si absurd.

  2. calatorul

    … din pacate…

  3. irina

    Si atunci, ce? Ne resemnam? Ne punem streangul? Ne dam demisia?
    Nu-mi place ideea!
    Ceva trebuie sa se schimbe, altfel….

  4. calatorul

    Da, ceva trebuie sa se schimbe, sunt de acord, dar cred ca, realist vorbind, nu putem sa avem pretentii decat de la noi, de la fiecare in parte. Adica sa nu permitem noi asa ceva, sa dam un exemplu concret… De la ceilalti, de la sistem, eu nu mai astept nimic si oricum este nevoie de o transmutare alchimica aproape, de o schimbare la fata… de prea mult ca sa sper ca se va si face.

Leave a Reply

You must be logged in to post a comment.