Tag Archives: efemer

Dezvolţi o stare de conştiinţă globală, înţelegi direcţia în care se îndreaptă lumea, ai o insatisfacţie puternică cu privire la starea planetei şi simţi o nevoie irepresibilă de a face ceva în această privinţă. De acolo, de pe lună, politica internaţională pare atât de neînsemnată. Ai vrea să prinzi un politician de guler şi să îl tragi după tine un sfert de milion de mile în spaţiu spunându-i: "Priveşte, ticălosule!" - Edgar Mitchell, astronaut Apollo 14

Climatul unei epoci este de neschimbat. Faptul că circumstanţele se înrăutăţesc necontenit este dovada că am intrat în ultima fază a Legii. ...continue reading

Astăzi, jucătorii de baseball și vedetele de televiziune sunt adulate. Cei care se specializează în îndeletniciri care vor fascina o audiență au tendința de să își abandoneze existența de personalități umane depline și să fie reduși la statutul de păpuși îndemânatice. Această tendință reflectă idealurile timpului nostru. În acest sens nu există nicio diferență între executanți și tehnicieni.

Prezentul e epoca tehnocrației (sub conducerea tehnicienilor) sau, mai bine spus, e epoca artiștilor executanți. Cineva care excelează într-o artă poate câștiga aplauzele entuziaste ale societății prin mijlocirea acelei arte. În același timp, asemenea oameni își coboară idealurile, țintind exclusiv către o aparență cât mai arătoasă și mai importantă cu putință. Ei uită idealurile unei ființe umane depline, iar cea mai mare ambiție a lor este să se reducă la o simplă rotiță, la o singură funcție.

(Yukio Mishima - Calea samuraiului astăzi, Hagakure a mea)

Prietenii şi cărţile sunt tovarăşi spirituali ai tinereţii. În carne şi oase, prietenii se schimbă mereu, iar entuziasmele dintr-o anumită parte a vieţii pălesc odată cu trecerea timpului, făcând loc altor entuziasme împărtăşite cu prieteni noi. Într-un fel, acelaşi lucru e valabil şi pentru cărţi. Cu siguranţă, există şi momente când o carte care ne inspirase în copilărie, recitită după mulţi ani, îşi pierde atracţia vie şi ne apare ca un simplu cadavru al cărţii pe care ne-o amintim. Însă cea mai mare diferenţă dintre prieteni şi cărţi este aceea că în timp ce prietenii se schimbă, cărţile rămân la fel. Adunând praful, neglijată într-un colţ de bibliotecă, o carte îşi păstrează cu încăpăţânare caracterul şi filosofia. În definitiv, citită sau nu, acceptând-o sau refuzând-o, noi putem schimba o carte doar prin atitudinea noastră în privinţa ei şi nimic mai mult.

(Yukio Mishima - Calea samuraiului astăzi, Prolog)