Wall Street-ul in moarte clinica

Nu stiu daca pe voi va intereseaza subiectul, pe mine ma intereseaza foarte tare. Din mai multe motive: de vreo 8-9 ani dau cam un salariu de al meu pe an la AIG pentru o pensie privata pe care de pe la inceputul anului, de cand au inceput zvonurile ca le cam merge prost, ma intreb daca o sa o mai primesc. Apoi, ma mai intreb in ce masura, cand si in ce fel criza asta va avea un ecou si la noi. (Efecte sunt si acum, dar sunt ca retragerea valurilor de dinainte de un tsunami). Nu va impacientati, nu am gasit un raspuns, inca nu am avut timp sa iau toate articolele astea “la mana” si sa imi fac o parere avizata. Sunt in faza intrebarilor si a nelinistii.

Deci, este o criza a lichiditatilor, generata de volumul mare de credite imobiliare cu risc ridicat si de supraevaluarea locuintelor. (Noi ne aflam inca intr-o etapa pe care as asocia-o copilariei lipsite de griji, dar si inconstiente, din acest punct de vedere). Este numita si criza sub-prime. “Aceasta criza de lichiditate s-a manifestat exclusiv pe piata secundara a instrumentelor de credit, mai precis aceea a CDO-urilor (Collateralised Debt Obligations). Acest fenomen negativ nu s-a resimtit masiv nici in pietele de capital, nici in piata Forex, nici in piata obligatiunilor de stat.

Ce este cu aceste CDO-uri?? Sa luam un exemplu: John, cetatean american, doreste sa isi cumpere sau sa isi construiasa o casa. Sa presupunem ca el nu se califica la un credit obisnuit la o banca si este nevoit sa ceara un imprumut la o institutie financiara nebancara. Adica sa ceara bani din piata ?sub-prime?.

Acea institutie accepta sa il finanteze pe John si isi asuma riscurile de rigoare, dar contra unei dobazi pe masura. Nimic rau pana aici. Insa, pentru a putea continua activitatea de creditare, acea institutie are nevoie de refinantare. Adica sa vanda ceva. Si ce poate ea sa vanda in afara de risc?

Riscul cumulat al portofoliului propriu, format dintr-o multime de John-i, va fi astfel pus la vanzare pe piata secundara, impachetat intr-o serie de instumente financiare, exact acele CDO-uri de mai sus. Iarasi, nimic rau pana aici.

Bine, dar cine cumpara? veti intreba. Aici apare necazul. Raspunsul este simplu: fondurile de investitii de tip hegde, cu grad mare de risc. O parte din ele sunt gestionate de marile institutii financiare, cum ar fi cele enumerate mai sus. Cealalta parte sunt fonduri de sine statatoare, de obicei gestionate de o societate anonima cu sediul intr-un paradis fiscal.

Bun, deci am vazut cine investeste in aceasta piata: fondurile de tip hedge, cu grad mare de risc care, de cele mai multe ori, tranzactioneaza in marja. In momentul in care o parte din acei John-i nu si-au platit ratele la credite, unele institutii de credit nebancare s-au trezit fara lichiditati si au intrat in faliment.”

“Sistemul financiar american a fost zguduit puternic duminica, dupa ce Lehman Brothers a anuntat ca va cere protectie impotriva falimentului, iar Merrill Lynch si-a dat acordul pentru a fi achizitionata de catre Bank of America. Guvernul american – care a condus o operatiune de salvare a creditorilor Fannie Mae si Freddie Mac si care a orchestrat, in martie, preluarea Bear Stearns de catre JP Morgan – a jucat o carte mult mai dura in cazul Lehman. Autoritatile au refuzat sa acorde sprijin potentialilor cumparatori ai bancii, ceea ce a condus la o indepartare a Barclays si Bank of America, cele mai interesate institutii de o eventuala preluare.
Falimentul Lehman Brothers, cea de-a patra mare institutie financiara americana, este cel mai mare din istoria Statelor Unite, depasind colapsul din 2002 al WorldCom si cel din 1990 al Drexel Burnham Lambert. Institutia – infiintata in 1850 si care a rezistat avalansei de falimente din a doua jumatate a secolului al XIX-lea, Marii Crize Economice din anii ’30 si prabusirii Long-Term Capital in urma cu un deceniu – a fost nevoita sa ceara protectie din partea autoritatilor dupa ce valoarea de piata a companiei a coborat anul acesta cu 94%.

Ratingul de creditare al American International Group (AIG) a fost scazut de catre agetiile de rating Standard & Poor’s si Moody’s, amenintand astfel eforturile asiguratorului de a-si reface rezervele de capital, informeaza Bloomberg.

Reducerea ratingurilor a venit imediat dupa ce doua persoane familiare situatiei au declarat ca cel mai mare asigurator american dupa active ar putea avea nevoie de lichiditati de 70-75 miliarde dolari
din imprumuturi intermediate de Goldman Sachs si JP Morgan Chase.

Ieri, compania a pierdut la bursa de la New York peste 60% din valoare, titlurile ajungand la un pret de 4,76 dolari”.

Surse: Ziarul financiar

Mersul Trendurilor

RSS 2.0 | Trackback | Comment

Adresa de mail:  Aboneaza-ma  

2 Responses to “Wall Street-ul in moarte clinica”

  1. deci sa nu`mi fac card pt salar la ei? ca cica dau 8% pe an dobanda. e drept ca au si costuri mari de intretinere dar daca te hotarasti sa lasi banii sa faca pui sunt ok. in plus se aude ca ar fi ok la tranzactii prin card, atat in tara cat mai ales in afara, la o paritate avantajoasa.

    nah… ce sa ma fac? 🙂

  2. calatorul

    Cred ca ING este cea mai avantajoasa banca la noi in clipa asta. Au intr-adevar dobanda de 8,25% pe an si comisioane foarte mici. Sotul meu are card la ei si pana acum nu putem decat sa fim multumiti. In plus, te duci in fiecare luna la ei si iti tiparesti gratuit extrasul de cont pe luna precedenta.
    Daca ai ocazia sa iti faci card la ei, eu te sfatuiesc sa iti faci. Acuma, sper si sa nu ma injuri mai tarziu… 🙂

Leave a Reply

You must be logged in to post a comment.