17
Nov

LA TIGANCI

   Posted by:    in Literatura

“In toate povestirile mele, naratiunea se desfasoara pe mai multe planuri, ca sa dezvaluie in mod progresiv fantasticul ascuns in banalitatea cotidiana”. Read the rest of this entry »

17
Nov

Opere pentru bacalaureat

   Posted by:    in Examene, Literatura

ION CREANGA, Povestea lui Harap-Alb sau Danila Prepeleac
MIHAIL SADOVEANU, Hanu Ancutei sau Baltagul
COSTACHE NEGRUZZI, Alexandru Lapusneanul
IOAN SLAVICI, Moara cu noroc, Mara Read the rest of this entry »

17
Nov

Expresionismul

   Posted by:    in Literatura, Teorie literara

Cunoaste apogeul in Germania, in 1919.
Este tributar filosofiei lui Nietzsche si Spengler, psihologiei abisale initiate de Freud si continuate de C.G. Jung.
In literatura romana patrunde prin revista Ostland – a minoritatii germane – care apare la Sibiu. Revista de orientare socialist-utopica, isi propune sa critice burghezia, este adepta unui spiritualism colectivist. Cere literaturii trairi frenetice si iubiri arzatoare, purificatoare. Read the rest of this entry »

10
Oct

Ion Barbu

   Posted by:    in Literatura

1895 - 1961

Univers poetic
Noutatea poeziei sale consta in prelucrarea originala a folclorului de tip oriental. Read the rest of this entry »

10
Oct

TEXTUL FICTIONAL/NONFICTIONAL

   Posted by:    in Limba si comunicare

MESAJUL poate fi structurat sub forma unui TEXT FICTIONAL (LITERAR) sau NONFICTIONAL (NONLITERAR), in functie de scopul comunicarii si modul particular de concretizare a informatiei transmise.

Distingerea textului literar de textul nonliterar se realizeaza functie de cele patru categorii fundamentale ale literaturii/conditii ale “literaritatii”: mimesisul, expresivitatea, receptivitatea si retorica (cf. Heinrich F. Plett).

Imaginatia - aptitudinea care confera scriitorului puterea de a realiza universul fictiv al operei, pornind de la datele realului pe care le transfigureaza artistic, conform propriei viziuni despre lume (Weltanschauung);
Fictiunea - rezultatul unui proces imaginativ care presupune utilizarea unor elemente de realitate pentru crearea unei alte lumi, care nu se suprapune cu realitatea, ci o concureaza;
Viziunea asupra lumii (Weltanschauung) - imagine sau reprezentare a lumii in plan artistic sau filosofic, mod de a vedea sau de a concepe lucrurile, percepere prin spirit.

TEXTUL FICTIONAL (LITERAR): realitate —> imaginatie —> text
TEXTUL FICTIONAL particularizeaza comunicarea artistica, pentru ca in el se recunoaste originalitatea reflectarii lumii inconjuratoare de catre creatorul operei artistice (populare sau culte). In text se manifesta functia poetica a limbajului, prin excelenta reflexiv, intrucat expresivitatea continutului primeaza si nu informatiile inmagazinate. Este caracterizat prin:
Caracter imaginar si reflexiv;
Perspectiva subiectiva;
Utilizarea cuvintelor cu sens figurat;
Modalizare afectiva maxima.
Opereaza cu imagini poetice, figuri de stil;
Se adreseaza sensibilitatii;
Forma expresiva cautata de organizare a enuntului;
Ambiguitatea mesajului, polisemantismul;
Exprima un adevar poetic, general;
Pune in miscare personaje, nu persoane;
Tipuri: povestirea, schita, nuvela, romanul, balada, idila, tragedia, mitul, basmul, fabula, epopeea etc.

TEXTUL NONFICTIONAL (NONLITERAR): realitate —> text
TEXTUL NONFICTIONAL este elaborat pentru a comunica un continut in care actioneaza, cu precadere, functia referentiala. Vizeaza domenii diverse, de la cele stiintifice si juridico-administrative la mass-media audio-vizuala, concretizandu-se; cu ajutorul registrelor lingvistice (oral/scris; popular/cult; regional, colocvial, argoul si jargonul). Indiferent de textul functional reprezentat in comunicare, emitatorul abordeaza obiectiv realitatea si foloseste un limbaj comun, conventional, prin excelenta tranzitiv (scopul principal este de a transmite informatii). Trasaturi:
Caracter real si tranzitiv;
Perspectiva obiectiva;
Utilizarea cuvintelor cu sens propriu;
Opereaza cu enunturi logice, concepte;
Se adreseaza ratiunii;
Forme functionale de organizare a enuntului;
Limbaj specializat pe domenii de activitate
Claritatea comunicarii;
Exprima un adevar istoric, general;
Prezinta persoane si nu personaje;
Actioneaza functia referentiala;
Modalizare afectiva minima
Tipuri: eseul, discursul oratoric, prelegerea, instructiunile, regulamentele, legile, rapoartele, referatele, reportajele, interviurile, articolele, anunturile publicitare, corespondenta privata, corespondenta oficiala, amintirile, jurnalul, memoriile, conversatie cotidiana, marturisiri, descriere geografica sau istorica etc.

9
Oct

Bacalaureat Limba Romana 2008 - oral

   Posted by:    in Examene

Cu siguranta, nu sunt rezolvari, ci cateva observatii posibile pe marginea biletelor de oral, in conditiile in care oricum cerintele nu au fost facute publice. M-am gandit ca tot am muncit foarte mult la aceste bilete, poate profita elevii, chiar daca in ultimul moment, de ele: Read the rest of this entry »

9
Oct

Textul argumentativ

   Posted by:    in Limba si comunicare

STRUCTURA TEXTULUI ARGUMENTATIV
Schema generala a discursului argumentativ este:

I PREMISA: expunerea tezei in primul paragraf
II ARGUMENTAREA

a. refuzarea sau acceptarea tezei
b. dezvoltarea tezei/argumentelor Read the rest of this entry »

9
Oct

Stilurile functionale

   Posted by:    in Stilistica

Calitatile generale ale stilului:
-claritatea este exprimarea limpede a gandurilor si a sentimentelor;
-proprietatea consta in utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate pentru exprimarea ideilor si a sentimentelor;
-corectitudinea inseamna respectarea normelor limbii in organizarea comunicarii;
-precizia consta in utilizarea cu rigoare a mijloacelor lingvistice necesare pentru exprimarea sentimentelor si a ideilor;
-puritatea implica utilizarea acelor mijloace lingvistice consacrate prin uz, admise de limba literara. Read the rest of this entry »

9
Oct

Perspectiva narativa

   Posted by:    in Teorie literara

Perspectiva narativa
- Unghiul din care sunt privite si relatate evenimentele.
- Arata care este relatia dintre narator si lumea operei.
- Se mai numeste si punct de vedere, viziune, focalizare. Read the rest of this entry »