Mirajul capitalei
Mersul in oras poate fi o aventura. Chiar si seara tarziu strazile sunt blocate de traficul intens, iar mijloacele de transport in comun nu sunt nici ele mai breze. Cum naiba sa te duci la serviciu cu metroul sau cu tramvaiul etc., daca nu te poti urca in ele? Ieri am ramas cu gura cascata. Eram la Victoriei, peronul ticsit… vine metroul coboara unii, urca altii si, pac, usile se inchid fara nici un fel de anunt. Esti prins intre usi e problema ta, tot nu se poate vedea nimic in marea de oameni ramasa inca pe peron.
Sa mergi cu bicicleta este chiar un sport extrem, stiu ce spun, si oricum, pe frig este impracticabila.
De unde au navalit oamenii astia? Erau si acum 10 ani, sa spunem, la fel de multi? Parca nu.
Si proasta crestere, prostul gust, jemanfisismul, nesimtirea cresc exponential. Am mers la cinema sa ma relaxez, aveam chiar toate conditiile: un film bun, despre care voi scrie in curand, un cinema aproape gol, o stare de spirit excelenta… Ghinion! Am avut proasta inspiratie sa ne asezam in fata unor tipe, le-am vazut mai tarziu, spalacite, coclite, la vreo 35-40 de ani, care au vorbit tot timpul. Voci ascutite (nu pot suferi vocile ascutite!) taca-taca, taca-taca. M-am perpelit pe scaun, m-am aplecat in fata, ca sa fac distanta dintre noi cat mai mare, am incercat sa ma concentrez numai la film, sa fac abstractie de ele… Muream de ciuda, venisem la film sa ma bucur de el si de companie si uite ce mi se intampla! Mai erau 15-20 de minute din film cand am explodat. M-am intors si le-am zis vreo doua in modul cel mai politicos de care eram in stare. Ce au spus? “De ce v-ati asezat aici? E cinematograful gol.”
Dupa film, ne-am plimbat putin, gunoaie, pungi, hartii pe strazi… O conducta sparta pe Magheru, o masina care a tracut in viteza si l-a inviorat cu un scurt dus pe un tanar aflat la locul si momentul nepotrivit. Tipul, calm. Eu ma gandeam in sinea mea: “Ar fi fost cireasa de pe tort”.
De ce acceptam noi atat de usor sa preluam exemplele negative din jurul nostru? De ce facem acest compromis, ne adaptam situatiei, renuntam la valori in care poate am crezut candva? Pentru ca este mai usor? Mie, de exemplu, mi-ar fi infinit mai greu, mi s-ar sfasia sufletul…
Nu imi place sa citesc chestii pesimiste. Asta n-a fost decat realist. Dar eu ma concentrez cat pot ce e e placut, si doar cand pot sa schimb ceva rau ma gandesc la acel lucru.
Azi am vazut un discurs foarte interesant de una din fondatoarele “I love My Vagina”. Care zicea ca a te inchide in tine si sa incerci sa fii imun la ce e rau in jurul tau. Cum fac fundamentalisti crestini, cei care se baga singuri in situatie “ei” sunt impotriva “noastra”. Doar ca sa aiba o cerittudine. Observi, constientizezi si schimbi daca poti, daca nu MERGI mai departe.
Nu inteleg de ce Calatorul a rabdat pana la sfarsit, Michael n-ar fi facut asa…Assertive e diferit de agresiv. Dar Orice e mai bine decat sa fii pasiv
Cu exceptia cand esti femeie si e un barbat deasupra sau in spatele tau:))
Dar asa e egoist, pentru ca si el trebuie sa se simta bine.
72 de virgine….nashpa!
P.S. Campania facuta de “I hart my vagina” (am scris love prima data find mai usor de inteles) este pentru emanciparea femeilor, ca sa nu mai permita sa le fie mutilat clitorisu’.
Dar s-au facut campanii si prin State si o fata s-a dus la liceu cu o insigna d’asta,in Minesota, si a fost amenintata cu exmatricularea.
Ziua urmatoare 100 de elevi au venit cu insigne si tricouri. Fetele cu -I “love” my vagina- si baietzi -I “love” her vagina-.
http://www.vday.org/contents/vday/press/media/0504212
Unora le e usor sa faca compromisuri, altii nu le vad ca fiind compromisuri, pentru ca nu renunta la nimic, iar altora le e greu sau imposibil sa renunte la propriile valori.
Ce crezi, in final, cine e mai fericit?
Raspunsul este usor de dat. Nu se spune fericiti cei saraci cu duhul?!
Nu e vorba de prostie aici, ar fi scuzabil…
Eh, unoeri saracia asta cu duhul nu este doar prostie. Inseamna sa nu iti pui intrebari, sa nu ai framantari, procese de constiinta, sa nu iti faci probleme… pentru ca nu ai de ce, esti sarac in interior, ai un mare gol, inca nu ai devenit constient de lucrurile importante… (asta pentru cei care “nu le vad ca fiind compromisuri”. Iar cei care le fac usor… ce sa zic, au constiinta adormita sau narcotizata…