An electoral
(Principele) Radu Duda si-a anuntat ieri la palatul Elisabeta candidatura la presedintie. Am prins o bucata din discursul lui si pot spune ca mi-a placut. Din toate punctele de vedere: idei, tinuta, eleganta, chiar usoara emotie din spatele cuvintelor. Nu cred ca are prea multe sanse totusi.
Ceea ce m-a surprins neplacut a fost faptul ca analistii politici l-au criticat pentru ideile care, auzi!, sunt stupide sau sunt clisee sau sunt inrudite cu kitschul… Bunul simt a devenit kitsch. Trist.
Cateva idei pe care le-am auzit in cele nici 5 minute:
Carol a construit tara pe principiul profesionalismului, al meritului personal, acum avem un stat aflat la bunul plac al unora.
Trebuie sa ne respectam pe noi insine si sa fim corecti chiar si atunci cand nu ne vede nimeni.
Politica nu a servit institutiile, ci si le-a aservit.
Am pierdut instinctul binelui.
Persistam in aceleasi greseli.
instinctual imi vine si mie sa-l sustin, dar realizez ca nu are nici o sansa. chiar castigand alegerile, ce ar urma? n-are cu cine.
Asta e foarte adevarat. Dar poate fi inceputul unei schimbari, un punct alb sau, ma rog, nici nu stiu foarte multe despre el, mai apropiat de alb in pata … a politicii.
Nici o sansa! Demnitatea si bunul simt “nu se cauta”.
chiar si daca ar castiga…pana la urma cred ca s-ar da de partea celorlalti 🙂
Eh, daca suntem complet negativisti nu ajungem nicaieri. Trebuie sa ne pastram speranta macar.
Sistemul politic e pus in functiune sa masturbeze intelectual masele ca “au controlul” asupra situatiei si e democratie.
Tot timpul e cate o criza de rezolvat, tot timpul ceva de facut si nu se ajunge la adevaratele probleme.
Dar tot consider ca ar trebui sa votam, ca noi mai avem sanse sa facem ceva, fata de americani care au doar 2 partide. Dar niciodata considerat votul ca fiind planul principal de schimbare.