Tacerea…
Am deschis televizorul… stiri… romani batuti si injunghiati de italieni, italieni ucisi, copii desfigurati, oameni inecati, proteste stradale, batai, crime, suferinta, mizerie… am inchis televizorul. Sunt sigura ca exista in lumea asta si oameni buni si lucruri bune, dar sunt atat de putin promovate si prezentate la televizor. Si apoi ce succes urias au celelalte, chiar daca sunt absolut mizerabile, josnice, degradante… Regizat, neregizat, filmuletul cuplului Columbeanu cred ca a batut recordurile la vizionari… si cate discutii despre el peste tot, cata cerneala cursa! Au obtinut ce au vrut? Desigur!
De ce? Pentru ca oamenii sunt mai interesati de asa ceva decat de o prelegere despre arta, decat de o predica religioasa, decat de un tratat… Pentru simplul fapt ca este mai usor, dupa cum este mai usor sa gresesti decat sa actionezi corect.
Asa ca azi am preferat tacerea, izolarea de lume. Este bine sa te asculti pe tine din cand in cand si nu o poti face daca imediat ce vii acasa dai drumul la TV, radio sau orice altceva. Ne-am obisnuit cu zgomotul de fond permanent. Ce ar fi daca ne-am obisnui sa ne ascultam pe noi insine?
