Autostrazi de carton

Treaba de romani! Inceputul acesta de an, pus sub semnul unei ierni adevarate, generoase, poleite de promoroaca si incarcate de nameti a fost prilej pentru multe stiri, fie panicarde, fie cu specific trist romanesc. In loc sa acopere defectele si neregulile, zapada le-a scos si mai puternic in evidenta. De altfel, cand se observa ca autoritatile nu se ridica la inaltimea minima a atributiilor lor? Mai ales in situatii de criza sau mai speciale… canicula, inghet… Asa se face ca am citit in Adevarul urmatorul articol despre autostrazile din Romania, care au inghitit sume uriase din banii nostri, deturnate probabil spre alte buzunare, dar nu au rezistat nici 3 ani.

“Pe Bucuresti-Constanta au aparut primele gropi, la numai un an dupa ce autostrada a iesit din garantie. Pe Bucuresti-Pitesti, gropile s-au transformat in cratere. Cele doua autostrazi ale Romaniei resimt din plin efectele iernii si ale lucrarilor de proasta calitate. Dupa prima zapada din acest an, gropile de pe Autostrada Bucuresti-Pitesti s-au transformat in adevarate cratere. Daca starea acestei sosele nu mai mira pe nimeni, degradarea Autostrazii Soarelui este o surpriza neplacuta pentru toata lumea.

Inceputul in forta al iernii a fost insa un examen mult prea greu pentru Autostrada Soarelui. Procesul succesiv de inghet-dezghet a facut ca in soseaua construita din beton armat, pe primii 32 de kilometri, sa apara retele cu milioane de crapaturi. Acesta este primul semn ca betonul, care ar fi trebuit sa dureze cel putin zece ani, nu va mai rezista inca o iarna. Situatia pare a fi mai graiva pe sensul de iesire din Buicuresti. Dar gropile, ce-i drept mici deocamdata, isi fac aparitia abia dupa Fundulea.
La kilometrul 51, pe sensul de mers catre Constanta, troneaza chiar in mijlocul drumului o groapa care se mareste pe zi ce trece. Pina la Drajna, adica la kilometrul 100 si-un pic, am contabilizat zeci de mici cratere, cu precadere pe viaducte. Pe linga toate acestea, ne-am fi asteptat macar ca panourile de avertizare sa functioneze. Nu a fost asa. Daca cel de la iesirea din Capitala era functional si avertiza soferii ca pe drum
este ceata, panoul de la Fundulea era inert.

Firma de paza angajata de CNDAR nu a reusit sa stopeze furturile. Desi masinile de interventie ale acesteia patruleaza in zona, hotii fura in continuare gardurile recent inlocuite si panourile antiorbire. Poate ca o mina de ajutor in stoparea jafurilor ar fi trebuit sa o dea “modernul” sistem de supraveghere video.[…]

Desi mai e mult pina la sfirsitul iernii, efectele inghetului sunt resimtite din plin de Autostrada Bucuresti-Pitesti. Lucrarile de proasta calitate sunt cauza gropilor “fara numar!”, aparute peste noapte. Craterele in asfalt sunt prezente inca de la iesirea din Bucuresti, iar numarul lor creste ametitor odata cu intrarea in judetul Giurgiu. Podul peste Riul Sabar ne ofera aceeasi imagine familiara a gropilor. La fel si podul de pe Arges, reabilitat, pe bani grei, nu mai demult de asta toamna.[…]

Cele cinci tronsoane ale Autostrazii Bucuresti-Constanta au o garantie de doar doi ani. Explicatia termenului ridicol de scurt pentru o lucrare care a costat sute de milioane de euro este foarte simpla. “Daca autostrada A2 ar fi avut o garantie mai mare, atunci lucrarile ar fi costat mult mai mult”, a declarat Mihai Grecu, directorul Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Rominia (CNADNR).
Referitor la calea de rulare din beton de pe A2, care este mult mai scumpa decit asfaltul, Mihai Grecu recunoaste ca nu e normal sa se fisureze atit de repede. Constructorul insa nu mai poate fi tras la raspundere pentru ca lucrarea a iesit deja din garantie. Inaugurata in 2004 (primele doua tronsoane), A2 este “opera” mai multor firme straine, printre care Italstrade, CCCF, Astaldi Spa, Colas, Max Bogl si Yuksel Makimsan Ener.”