Scoala, e-scoala, scoala vietii – II
Am citit candva despre vietile vlastarelor de domni si nobili de odinioara. Ceea ce am admirat la toti era faptul ca aveau o educatie temeinica si, daca as putea spune asa, integrala: lupte/gimnastica, echitatie, inot, pian, limbi straine, filosofie, stiinte, geografie, istorie…
Foarte interesant mi se pare faptul ca toti stiau greaca si latina. Si nu le stiau asa cum se lauda multi ca le stiu azi, ci puteau vorbi in aceste limbi vechi. Pentru mine a fost tot timpul un prilej de mirare acest lucru si de fapt, educatia lor in general. Bineinteles, toate aceste cunostinte erau necesare: daca nu stiau sa cante, nu aveau muzica in casa si asta pana s-a inventat fonograful sau ruda lui mai avansata, patefonul! Si altele.
La noi, secolul XIX a fost secolul francofiliei si francofoniei, aproape toti stiau franceza. Azi, dupa 10 ani de studiu, multi abia daca stiu sa balbaie un “Je m’appelle…”.
Cu timpul, oamenii au inceput sa se bazeze din ce in ce mai mult pe tehnica si din ce in ce mai putin pe propriile capacitati. Paradoxal, toata tehnica asta pare ca ne inghite timpul pentru ca azi nu mai avem timp sa invatam greaca sau pianul, nu mai avem timp sa studiem serios. Azi deschidem internetul si o avalansa de informatii da buzna spre noi, informatii pe care nu le asimilam pentru ca nu avem timpul necesar sa o facem….
Va urma
ioi tu, ce bine le zici.
btw, mi-am ales tema de grad 1 taman chestia de care ziceai, influenta internetului asupra procesului de educatie. dar asa cum zici, n-am timp sa-l scriu 🙂
remarc si eu ce mult timp aveam pe vrumuri si ce putin acum…