Consens deplin
October 11th, 2008 at 9:45pm |
Pentru ca este week-end, hai sa practicam “zooterapia” cu cateva ghemotoace dragalase si pline de viata.
[youtube:http://www.youtube.com/watch?v=B8qynmHR4C4&feature=related]
[youtube:http://www.youtube.com/watch?v=iQSq0KkBXGY&NR=1]
[youtube:http://www.youtube.com/watch?v=pQao8hCa7Mw&NR=1]
[youtube:http://www.youtube.com/watch?v=b11R7wiaTvU&feature=related]
[youtube:http://www.youtube.com/watch?v=cbRljNwZ7yU&NR=1]
[youtube:http://www.youtube.com/watch?v=WptinGI0k0g&NR=1]
[youtube:http://www.youtube.com/watch?v=vdQj2ohqCBk&feature=related]
Posted in Gandiri si imagini
Mortale!
Pisicile au un haz si o gratie numai a lor. Cand am primit-o pe a mea acum 8 ani jumatate (nu stiu daca am mai spus, a fost cadou de absolvire de la o clasa) nici televizorul aproape ca nu l-am deschis cateva luni, ea era distractia noastra. Si acum mai e nostima, desi doarme foarte mult la varsta ei. De exemplu, am facut-o proasta de atatea ori, incat crede ca asa o cheama si raspunde la “Proasto” ca si la adevaratul ei nume.
:)) Adevarat ca tin loc de televizor. Si eu am avut candva un motan, Picatura, foarte impozant, si o pisicuta very long vehicle, lunga-lunga si slabanoaga, Thea. La distanta in timp, pentru 2-3 ani fiecare. Aveau personalitati foarte diferite, ca si noi, oamenii, de la mancare, reactii, pana la ocupatii si atasamente de ceilalti. Si am mai tinut cateva zile alte 2 pisici, pana “le-am plasat”, la fel, extrem de diferite si de dragalase. Mai ales cum sar ele, cum se zbarlesc, cum se izbesc de lucruri in viteza sau se impiedica de tine pentru ca neaparat trebuie sa mearga langa picioarele tale.
Ah, dar un astfel de cadou mi se pare foarte delicat. Eu de pilda, pentru o perioada nu imi mai doresc nici un animal de casa. Si au existat clase care m-au intrebat daca vreau un pui de pisic, stiind ca iubesc animalele (pe una dintre pisicute, foarte nebunatica, i s-ar fi putut spune demolatoarea o gasisem tipand din toti plamanii pe strada intr-o seara si asa de tare m-a impresionat incat am luat-o acasa si i-am gasit camin la o eleva. Eu o aveam atunci pe Thea).
De fapt, a fost si un pic de manipulare in cadoul ala: imi doream un pisoi si sotul meu nu era de acord. Dar, fiind un cadou, (spusesem intamplator unei fetite care stiam ca tine la mine ca mi-as dori pisica) nu se putea refuza, nu? Sigur, nu eram sigura ca o s-o si primesc, dar am avut noroc. Mi-au adus-o in ultima zi de scoala, cand treceam mediile in carnete, intr-un cosulet ornat cu panglici si flori, si cu o felicitare care zicea :”Esti perechea mea”. Nu e de rasa, e “tomberoneza”.
Ce-mi place mie la pisici, printre altele, e ca nu-ti sunt subordonate, ci egale. Nu te considera stapan, ci amic. Cand nu le enervezi.
Si a mea e o nebuna, de aceea o cheama Tzunami. 🙂 Sau Proasta.
De ce nu mai vrei animal?
🙂 Imi doresc… macar un copil… Dupa, mai vedem.
Fie sa ai parte de tot ce-ti doresti!
Totusi, tine minte ce a zis Murphy (sau un discipol al lui): un singur copil e prea putin, iar doi sunt prea multi. Eu n-am gasit solutie la problema asta…:)
Multumesc, asemenea!
Eu zic ca 3 rezolva problema. =)) Stii: teza, antiteza, sinteza. Al treilea aduce echilibrul. Glumesc, bineinteles.
Si eu am am adoptat din greseala o pisicuta parasita. Creadeam ca stapani au abandonat-o mutandu-se. Creadeam. Nu se mutasera. Cand am ‘repatriat-o’ mi s-a rupt sufletu’. Dar dupa 2 zile s-au mutat de-a binelea si s-au gandit cui ar fi mai potrivit sa i-o dea. Era sfioasa, mi-au zis ca nu mananca decat KitKat. Si asa am hranit-o o saptamana. Dupa care a trebuit sa plecam la tara si am fost cu trenu pana la Focsani. In gara am tinut-o in lesa. Pisica in lesa… in tren nu a miscat, a dormit tot drumu. Revenind la gara, toata lumea isi facea cruce, iar pisica cand sa isi faca nevoia, statea ‘cracita’ si a intors capul la mine si mieuna, gen “ce faci, te uiti la mine?!”. Dupa ce m-am intors a terminat, A dracu fiara!!!
Ajuns in jungla, dupa 2 zile era salbaticica, de negasit. Deja in ingrasare… cand am plecat cred ca mai pusese un kil pe ea (sederea a fost de o saptamana).
Singurele momente cand o vedeam era cand tara prada, de obicei sobolan, spre pod.
Poate imi plac mai mult cainii datorita subordonarii, nu stiu. Dar daca unei pisici nu-i mai dai sa manace pleaca. Un caine daca gaseste mancare iti aduce si tie. Depinde cum l-ai crescut. Pentru ca si cainele are instincul de a incerca sa devina liderul “haitei”.
O sa mai vorbim…
P.S. uitandu-ma la calator, daca ar mai creste putin l-as adopta eu:D :D.
Si eu sa fiu adoptat, nici asta nu se poate. As musca mana care ma hraneste (“the hand that feeds me”). Nu as asculta. Peste tot mi-as marca teritoriul….nu ar fi ceva antajos.
De acum am instincte paterne puternice, voi fi foarte fericit daca voi avea un baiat, sau o roscata. Sub nici o forma baiatul sa fie roscat. Ce e ciudat pentru ca eu sunt inca copil. Si nu din cauza varstei.
Foarte tare:X
mentionez ca am si eu o felina birmaneza de care sunt total indragostita,formam o echipa…doar cand e de acord si ea,bineinteles.Doarme pe mana mea si stie sa-mi intre sub piele,cand o cearta cineva vine la mine,cand plang vine si se uita la mine,se da pe langa mine,ma consoleaza.Fac sporturi cu ea,tin minte ca o data am speriat-o atat de tare incat s-a facut plata pe gresie =))=))si cum holul e lung….=))=)),uneori cade din pat:(asa de profund doarme pe marginea patului:D)
Ma amuza cu adevarat sa vad pisici jucandu-se in toata spendoarea lor,mai intru pe pagina asta.
Magnifice sunt:)