Surprize placute
Am scris multe posturi amare in ultimul timp. O prietena chiar se gandea ca nu sunt prea fericita… De aceea m-am gandit sa scriu si despre lucrurile bune care ma mai iau prin surprindere din cand in cand.
M-am oferit anul acesta sa ma ocup de revista si de radioul scolii. Asta in viziunea mea inseamna sa coordonez. Dar pana sa am ce coordona trebuie sa formez omuletii.
Am avut parte si de surprize foarte placute: multi copii entuziasti, unii galagiosi si atat, altii tacuti, dar eficienti: pentru ca primisem ce era mai vechi in scoala, au donat un monitor, o tastatura, memorie Ram si alte componente carora nici nu le-am mai tinut socoteala. Foarte putini mi-au adus articole, de fapt unul singur, dar sunt optimista. Au venit cu tot felul de idei si de propuneri. Acum spatiul arata chiar placut si deja lucrurile au inceput sa mearga.
Succes si satisfactii!
Uneori, copiii sunt cei mai buni si mai inimosi colaboratori,am vazut si eu asta.
Multumesc! ;;) Da, mai atunci cand ii intereseaza, cand este vorba de muzica sau de calculatoare, se mobilizeaza.
Oricat de mult s-ar castiga intr-o banca, a fi functionarul unei banci nu i se potriveste oricui. Daruirea, dragostea, sacrificiu, permanenta formare….sunt calitati -deopotriva ,si har si dar-si cred ca esti omul potrivit pentru formarea copiilor. Sa-ti amintesti-cand iti va fi greu-cat de inzestrata-si cat de multa rezistenta trebuie sa ai pe acest drum! Sunt si eu -cumva-pe acest drum….!Imbratisez! Sa ramai un om viu!
Cu drag……..,
Aceeasi
Iarta-ma ca iti raspund asa de tarziu, se intampla sa aprob comentariile pe fuga, citind pe diagonala, spunandu-mi ca voi reveni asupra lor…
Iti multumesc pentru incredere si astept sa imi dai detalii despre ce mai faci. Intotdeauna cu drag. 🙂