Numele noastre…
Irina se intreba in ce masura numele noastre ni se potrivesc, ne imprima anumite trasaturi sau ce relatie s-ar putea stabili intre un nume si purtatorul sau.
Daca ma intrebati pe mine, intre Saussure si Platon, optez pentru ultimul. Saussure afirma ca semnul lingvistic este arbitrar, stabilit printr-o conventie, Platon gaseste rezonante profunde intre numele lucrurilor si natura lor ascunsa (esenta lor). Orice nume, orice cuvant, evoca lucrul sau fiinta, reprezinta intr-un fel esenta, natura sa. Acest lucru se aplica inclusiv numelor noastre… Procesul nu este atat de evident si de naiv ca la indieni (Cel care aduce ploaia, Cel care este prieten cu lupii etc.), este mai subtil si, prin urmare, mai greu de sesizat, dar exista.
De pilda, cand m-am maturizat, am inceput sa simt intr-un fel, indescriptibil mai intai, apoi putin mai clar, dar niciodata pe deplin constient, povara numelui meu. Este mai mult o intuitie pe care mi-este greu sa o formulez, dar am constatat cu naduf ca totusi acest nume mi se potriveste… Nici intamplarea asta din viata mea nu a fost lipsita de sens (ca sa stiti cum de l-am primit trebuie sa va spun ca mi-am luat prin surprindere parintii care, atat de tare si-au dorit un baiat, incat s-au si convins pe ei ca vor avea unul, asa ca nu s-au gandit decat la nume de baieti, doar dadusera toate numele de fata care le placusera surorii mele. :)) Tata a facut chiar scandal la spital convins ca i-au schimbat copilul. Mai tarziu, cand a vazut ca semanam ca doua picaturi de apa s-a mai domolit… Asa ca mie mi-au dat primul nume care le-a venit in minte, pe vremea aceea, unul foarte banal, cam cum este Andreea sau Alexandra in ziua de azi).
Desi inseamna, in greaca, raza de soare, torta sau faclie, nu m-am impacat cu el, decat cand l-am auzit spus de sotul meu. Are un fel aparte de a-l rosti, chiar si cand ma dojeneste, care mie imi inmoaie sufletul. Parca ma mangaie, parca ma insenineaza. Dar presupun ca orice nume as fi avut as fi simtit la fel…
Altfel, ma asaza in inima conflictelor si cand nu sunt in conflict cu altii, sunt cu mine insami, cu viata asta (am tendinta mea de a ma razvrati)… Si uite ca si eu, ca si Irina, aspir la pace, la liniste.
Doua dictionare de nume care mi s-au parut decente, sumare, este adevarat, dar care pot fi completate de fiecare dintre noi:
Ai mei au tras la sorti, ca un fel de ghicitoare, nume de fete si baieti. Irina a iesit de doua ori din trei. Desi, nu e cel mai potrivit, am mai spus.
Pe de alta parte, eu i-am pus fiului meu primul prenume al tatalui lui, dorind (pe vremea aceea!) sa-i semene. Si a mostenit toate cusururile, inclusiv platfusul. Peste care se adauga si cele proprii. Poate n-a fost o idee buna…
Altceva despre nume. In anul I de facultate auzisem de atatea ori de Cauchy, numele lui era in atatea teoreme, leme etc, incat, ca sa ma razbun, am jurat ca daca o sa am vreodata un caine, o sa-l cheme Cauchy. Inca nu am, dar ar da bine un setter cu un asemenea nume, nu? Mi-ar da un aer intelectual. 🙂
;)) Eu sunt convinsa ca fiecare generatie este mai buna, intr-un fel decat cea precedenta. In general vorbind.
Si poate si numele tau ti se potriveste, pentru ca este atata liniste in fotografiile tale si tu vorbesti/scrii atat de frumos. Traim intr-o lume plina de probleme si nedreptati si este greu sa nu fii afectat de ele, sa nu te consumi daca esti inteligent, lucid si moral.
Cat priveste un caine… am primit acum cateva zile un anunt cum ca exista un adapost pentru animale unde se afla inclusiv caini de rasa, pui sau mai mari, abandonati de stapani (cata iresponsabilitate si cat egoism si cata nepasare…), vaccinati si cu carnete… Trebuie doar sa iti doresti un caine, sa te documentezi totusi ce presupune el si sa faci un drum pana acolo.
In rest, dulce razbunare, suna foarte bine 🙂
M-as duce maine, dar sotul meu zice: “Daca ALT animal intra in casa (sper, pentru binele lui ca ALT se refera la pisica…), tu iesi!” Stiu ca nu e decat pe pe jumatate serios, dar daca e jumatatea mai mare? 🙂
:))
Jumatatea mai mare:). Si sper “PENTRU BINE LUI” :))
Doamnelor, am rugamintea sa renuntati la superstitiile ca numele ar influenta cu ceva…nu exista horoscop, nu exista astre, nu exista destin. Ci doar ce facem noi cu hazardul care ne este aruncat IN FATA.
P.s. Imi place mult numele de Irina :D, cum am mai zis:D
Cum cunosc pe cineva cu numele asta pornesc de la o parere mai buna, daca intradevar e klumea persoana imi reconfirma parerea. Daca nu desconsider evenimentul spunand-umi ca este o exceptie… asa de arbitrari suntem noi oamenii, pana si EU, MICHAEL.
Pun parerile tale radicale pe seama varstei. Deci, te iert.
In joaca m-am uitat ce e cu numele tau pe acel site francez. Am descoperit cu surprindere ca are excat aceleasi semnificatii ca si numele Irina. 🙂
admit ca toate cuvintele poarta in sonoritatea lor ceva din lucrul pe care il reprezinta, cu o legatura cu atat mai stransa cu cat cuvantul este mai vechi. poate si numele aveau la inceput acest caracter.
dar azi nu cred ca daca`l denumesti pe un tip Stefan, el va avea calitati de lider, de echitatie, par lung :)). e drept insa ca un nume poate sa impuna niste prejudecati asupra unei persoane. cand eram mic obisnuiam sa le spun verde in fata oamenilor: buei, tu nu ai fatza de George, tu pari mai mult un Costel :)… dar mi`a trecut.
:)) da si eu mai faceam asta… Poate ca azi, ca multe altele, s-a pierdut si asta, poate ca in unele cazuri, rare, s-a pastrat… Dar mie imi place, asa la modul romantic, nu neaparat preconceput, sa cred ca ne imprima anumite trasaturi si azi.
Irina, numele asta e foarte ciudat, spun ciudat in mod pozitiv, pentru ca in toata viata mea am cunoscut vreo 5 Irine, si toate sunt foarte frumoase, ciudat nu ? Si presupun ca irina de pe acest forum nu e mai prejos decat cele de mai sus :P. Desigur o sa-mi scoateti ochii cu faptul ca puteti sa-mi dati exemple de alte fete pe care le cheama Irina si sunt “urate” eu gandesc ca cuvantul urat este subiectiv, deci….
Un lucru este cert, daca o sa am o fata intr-un viitor indepartat, Irina ii este sortit ca nume, das ist durchaus klar! 😀
Eu nu mi-am gasit numele in baza de date 🙁
Nu stiu de ce aveam impresia ca numele meu in franceza ar fi “Madeleine”, dar cand am vazut cate variante ale acestui nume exista in baza de date… nu stiu ce sa mai cred 😀
Uitandu-ma eu la mai multe nume, am descoperit ca pana la urma site-ul francez este destul de conventional si repetitiv. Asa ca nu are sens sa pui prea mare baza pe el.
treaba asta cu numele mi-a adus aminte de prima zi de liceu cand m-am prezentat si profesorului de logica nu i-a placut numele meu. .s-a strambat la auzul lui
am uitat sa mentionez numele de vicky.
hm…ala in romana avea dreptate in privinta numelui meu….[desi le-ar trebui si varianta masculina a numelui…] ala’n franceza….m’eh…o cam da in bara… :D sau poate eu mi-am schimbat numele intre timp…[bine, desi asta e luata din alta carte… ]
Carevasazica esti familist. 🙂 Frumos.